Tânăra mama băgată în comă de un șofer român, în Ungaria, s-a căsătorit la spital, când s-a trezit. Va trăi toată viața într-un scaun cu rotile

Povestea cutremurătoare a tinerei care a fost victima unui cumplit accident provocat de un șofer român, pe o autostradă din Ungaria, a fost spusă de Novy Cas, cel mai vândut cotidian din Slovacia. Veronika va trăi toată viața într-un scaun cu rotile. Veronika Dvornicka are 31 de ani și de câte ori reușește să apropie […]

Tânăra mama băgată în comă de un șofer român, în Ungaria, s-a căsătorit la spital, când s-a trezit. Va trăi toată viața într-un scaun cu rotile

Povestea cutremurătoare a tinerei care a fost victima unui cumplit accident provocat de un șofer român, pe o autostradă din Ungaria, a fost spusă de Novy Cas, cel mai vândut cotidian din Slovacia. Veronika va trăi toată viața într-un scaun cu rotile.


Veronika Dvornicka are 31 de ani și de câte ori reușește să apropie o palmă de fața fiului ei de doar 4 ani și să-l mângâie, simte că a mai obținut o victorie. E victima unui accident cumplit petrecut în aprile 2019, pe o autostradă din Ungaria.


A stat 9 luni în spital, 5 săptămâni în comă, nu va mai merge niciodată, va trăi toată viața într-un scaun cu rotile.


Să atingă fața lui Oliverka, fiul ei, e un dar pe care-l apreciază la altă valoare acum. Au trecut aproape doi ani din ziua în care viața ei s-a schimbat, dar își amintește totul. Un șofer român e vinovat, a intrat din spate în mașina în care se afla ea. Autmobilul săa răsturnat și a rămas pe plafon, un morman de fiare.


Veronika și fiul ei, Oliver. Foto: Facebook / veronika.v.malinka

Sunt paralizată de la gât în jos, dar mâinile mi-au revenit parțial și le pot mișca puțin. Am o traheostomie, o evacuare a intestinului subțire. Stomacul meu este sfâșiat ca al lupului din basmul cu Scufița Roșie.

Veronika Dvornicka

Veronika s-a întors acasă la 9 luni după accident, nimic nu avea să mai fie ca înainte. A petrecut 5 săptămâni într-un spital din Ungaria, apoi a fost transferată în Slovacia. Acolo unde a dus lupte cu birocrația, ca să primescă banii pentru tratament, sau să i se aprobe plata pentru o îngrijitoare permanentă.


Alături de soțul ei și de micul Oliver, Veronika trăiește mai liniștită cu amintirea accidentului. Plănuia să se căsătorească și călătoreau spre Serbia. În mașină erau soțul ei, tatăl acestuia și micul Oliver, care avea 2 ani.


Veronika a început să-și miște încet mâinile. Foto: Facebook / veronika.v.malinka

„Ne îndreptam spre Serbia pentru a cunoaște toată familia soțului meu și pentru a-l arăta celor de acolo pe fiul nostru de 2 ani. Plănuisem nunta. Ar fi trebuit să fie o călătorie frumoasă." , și-a amintit Veronika, cu ochii în lacrimi. Trecuseră de Budapesta când șoferul român i-a izbit violent din spate.


Socrul ei a murit în accidentul din Ungaria


„Am fost conștientă în timpul accidentului. Este o traumă pe care o să o am toată viața. Chiar credeam că voi muri atunci. Am țipat șocată până când salvatorii m-au adormit.", a descris tânăra momentele de groază după care au urmat cinci săptămâni critice într-un spital maghiar. cris momentul groazei, care luptase pentru viața ei de cinci săptămâni într-o stare critică într-un spital maghiar.


Acolo s-a stins socrul ei, la două luni după accident. Micul Oliver a suferit răni minore, la fel soțul ei.


De fiecare dată când mă gândesc la asta, mulțumesc tuturor îngerilor pentru că i-au acordat atenție fiului meu și a scăpat doar cu o vânătaie. Mulțumesc scaunului auto pentru că l-a salvat!

Veronika Dvornicka

În ciuda stării în care se afla, Veronika a stabilit împreună cu Michal, soțul ei, să respecte data nunții. Așa că s-au căsătorit într-un spital din Bratislava. „Am lăsat să curgă totul conform planului. Ce trebuia să facem, când deja aveam invitați?”, a glumit Veronika. Au fost și pentru nuntă probleme birocratice, pentru că nu putea semna actele, avea mâinile paralizate.


S-a căsătorit cu soțul ei l spital. Foto: cas.sk / Arhivă personală

Cu speranță, optimism și dragoste de oameni, mai spune Veronika, toate lucrurile bune vin de la sine. A început un program de recuperare și reabilitare, reușește deja să miște singură scaunul greu de 12 kg, speră să facă tot mai multe progrese. Și știe că fiecare palmă pe care o pune tandru pe obrazul fiului ei e o victorie a vieții asupra morții, pe care a văzut-o cu ochii.